Sfinţii zilei - calendar ortodox, astăzi prăznuim:

Soborul Sfinţilor, Slăviţilor şi întru tot lăudaţilor, cei doisprezece Apostoli

Sfântul Mucenic Meliton

Sfântul Mucenic Petru cel din Sinopi

Sfântul Noul Mucenic Mihail grădinarul

Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

   Intr-o scoala de la tara, la ora de religie, un copil l-a intrebat pe preot, care le vorbea despre mila, ca despre prima virtute pe care trebuie sa o avem neaparat ca sa ne mantuim:  
     - Parinte, dar eu, care sunt sarac si nu am ce darui, cum sa fac eu milostenie ? Daca as avea si eu mai multi bani, as da cu draga inima, dar asa ...

     - Fiule, nu asta inseamna mila. Uite, de exemplu, ieri dimineata, plecand cu treburi, am vazut-o peste drum pe mama ta, iesind din curte si ajutand pana acasa o batrana, ce se ostenea cu o legatura de lemne. Mai tarziu, am zarit-o iarasi indrumand un calator ce se ratacise si, chiar daca nu l-a putut ospata, un sfat bun si o cana cu apa rece s-au gasit si pentru el. Cand vecina de alaturi a plecat in targ cu treburi, i-a lasat in grija copilul cel mic. Spre seara, cand doi sateni se certau in drum, a iesit si, cu vorbe frumoase, i-a impacat. Vezi tu, acum, ce este mila ? Chiar daca nu ai bani sa dai si celorlalti, nimic nu te impiedica sa-i ajuti cu atat cat poti. Nu trebuie sa dai din buzunar, ci din suflet.

     " Cu un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi atat de ieftin, ci fiindca Dumnezeu este atat de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atunci da un pahar cu apa rece!" (de Tryanna)  

     Sâmbătă, 5 iulie
     Ora 18.00 - Întâmpinarea raclelor cu Sfintele Moaşte ale Sfinţilor Epictet (preotul) şi Astion (diaconul), la Sfânta Troiţă "Acoperământul Maicii Domnului" - intrarea în oraşul Tulcea, de către PS Visarion (intersecţia de la PECO); Acestea vor fi aduse de la Constanţa de către IPS Teodosie, însoţit de un sobor de preoţi şi diaconi;
     Ora 18.00 - 18.30 - Procesiune cu Sfintele Moaşte de la intrarea în oraş - pe strada Babadag, cu oprire la Penitenciar, până la Catedrala "Buna Vestire";
     Ora 18.30 - Vecernia şi Slujba de Priveghere în cinstea Sfinţilor;
     Ora 24.00 - Sfânta Liturghie
     Duminică, 6 iulie
     Ora 7.00 - Acatistul Sfinţilor Epictet şi Astion;
    Ora 8.00 - Plecarea cu Sfintele Moaşte către Sfânta Mânăstire Halmyris. Credincioşii vor pleca cu autobuze de la fiecare biserică din oraş;
     Ora 9.30 - Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Mânăstirea Halmyris.

    “Am văzut spectacolul “Spovedanie la Tanacu” cu o lună în urmă, când s-au jucat la Odeon doar cinci spectacole. E o reprezentaţie extraordinar de curajoasă. De fapt, e o mărturisire de credinţă ortodoxă, textul fiind doar un pretext pentru a spune lucrurilor pe nume. Mi-a fost teamă să nu mă crispez, fiind un subiect atât de cald, ca să zic aşa şi atât de sensibil… dar a mers la esentă, e extraordinar... Se spun lucrurilor pe nume, se vorbeşte de masonerie, de globalizare, de ecumenism, dar cu un duh şi într-un fel care nu te crispeză, din contră, e un spectacol de convertire şi de întărire în credinţă. Traieşti împreuna cu actorii, sau mai bine zis: retrăieşti acele momente şi întâmplări, cu voia Lui Dumnezeu. Nu se poate povesti ce bine au jucat actorii, care de fapt nu au jucat, ci au trăit realmente, aveai impresia că te uiţi pe gaura cheii; şi-au asumat totul într-un mod absolut cutremurător.

     Sunt actrită şi mi-aş fi dorit să am ocazia, cu ajutorul Lui Dumnezeu să joc în asemenea spectacole, e într-adevar un spectacol document, aşa cum a zis şi Andrei Şerban. Teatrul are acestă putere de mărturisire, de a fi oglinda vremurilor (vorba lui Shakespeare), iar dacă e pus în slujba Lui Dumnezeu, e spre zidire.

     Din păcate, oamenii nu sunt pregătiţi să vadă asta, nu toţi au ochi să vadă şi urechi să audă, fiecare vede şi înţelege după inima lui. Este trist şi cutremurător. Râzi şi plângi. A surprins  românii şi romanismul, biserica, clericii şi adevarata credinţă, duhul ortodox adevarat, pierdut în anii de comunism şi îndobitocire.

     La Iaşi, pe 6 iulie, la Teatrul Luceafărul, spectacolul "Spovedanie la Tanacu", regizat de Andrei Şerban după romanul Tatianei Niculescu-Bran, redactor-şef la BBC World Service - secţia română, va fi prezentat în cadrul programului Rezidenţe Artistice - rezidentArt în finanţarea Primăriei Iaşi.

     Poliţia din Sofia a arestat un număr de 60 de militanţi în timp ce încercau să împiedice derularea unei parade a homosexualilor, prima de acest gen din Bulgaria, a anunţat Ministerul de Interne bulgar, citat de AFP.
     Liderul partidului naţionalist Uniunea Naţională, Boian Razat, care ceruse "rezistenţă deschisă" împotriva paradei, este şi el pe lista persoanelor arestate.

În timp ce unii îşi pregătesc “nunţile”, foarte mulţi pompieri se luptă cu incendiile în California”

     Această imagine din satelit, transmisă de NASA pe 23 iunie, arată  numeroasele focare de foc din California. Căldurile începutului verii şi cele 5000 de fulgere au provocat peste 800 de incendii, cele mai multe în partea de nord a statului. (REUTERS)

    Cot la cot cu Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I, în prezenţa a 40 de Arhiepiscopi catolici cărora le-a înmânat paliul, Papa Benedict al XVI-lea a celebrat astăzi ritualul solemn ocazionat de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, în Bazilica din Vatican. Un ritual bogat în simboluri: patriarhul ortodox lângă suveranul pontif. Crezul, simbolul Nico-Constantinopolitan a fost proclamat în limba greacă de cei doi.
     După slujbă, Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat Patriarhului Bartolomeu I, accentuând unitatea profundă şi prietenia care leagă Constantinopolul ("noua Romă") şi "vechea Romă". El a afirmat că dialogul teologic "continuă să existe, dincolo de dificultăţile bine-cunoscute", şi a concluzionat: "cât mai curând posibil", unitatea completă poate fi atinsă. Vizita delegaţiei creştin-ortodoxe la Roma pentru Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli - care a devenit o tradiţie - este ea însăşi o expresie a acestei dorinţe, şi o formă de unitate deja prezentă. În acest an, Bartolomeu I chiar vrut să fie prezent în scopul de a întoarce Papei ultima vizită la Constantinopol, dar mai presus de toate să inaugureze Anul Paulin împreună, la 2000 de ani de la naşterea Sfântului Apostol Pavel. Bartolomeu I a spus că în această perioadă Biserica Ortodoxă a planificat pelerinaje la Roma şi la locurile în care Sfântul Apostol şi-a desfăşurat activitatea - în Turcia (Efes, Milet, etc) şi Grecia (Rodos, Creta).
     În predică, papa a accentuat valoarea, mai presus de toate, a martirismului celor doi apostoli: "Prin intermediul acestui martirism, cei doi Apostoli au devenit fraţi; împreună, ei au fost fondatorii noii Rome creştine". Şi a adăugat: “Datorită martirismului, ei - Petru şi Pavel - sunt acum parte din Roma: prin jertfă, Petru, de asemenea a devenit un cetăţean roman pentru totdeauna.
     Ultima parte a predicii a fost dedicată celor 40 de Arhiepiscopi care au primit paliul, lucrat din lână de miel brodată cu cinci cruci (un simbol al celor cinci răni ale Lui Hristos), care “este un semn al colegialităţii, al unităţii între toţi Episcopii şi papa”.

     Destăinuire de-o viaţă – Slăvit să fie Domnul!
     - Am 92 ani. Cum trăiesc? aşa îşi începe mărturisirea un bătrân pe jumătate invalid, adus de spate, într-o cameră plină ochi cu icoane, majoritatea ale Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

     - Sunt grav bolnav. Mai bine-zis, am fost, de patruzeci de ani trebuia să fiu mort, după cum spuneau medicii, la câte boli grave aveam depistate. Doi ani am stat paralizat în spital, pe când aveam 50 de ani, ajutat de perfuzii... Slăvit să fie Domnul! Pentru mine, acel timp a fost cel mai folositor din viaţă. Păi, fraţilor, eu am crescut fără credinţă în Dumnezeu. Nimic, nimicuţa. Ateu, fără remuşcări, fără atenţionări din partea conştiinţei.

     Şi cum stăteam eu aşa pe patul de spital, nemişcat, umilit, ajutat de infirmiere – nici la toaletă nu mă puteam duce... – mintea mea era singura pe care Dumnezeu nu mi-o luase, nu damblagisem. Restul organismului, la pământ. În primul rând, coloana vertebrală. Apoi, stomacul..., şi celelalte. Deci, vă zic, cum stăteam eu aşa în pat, mi-au trecut prin minte toate, ca înaintea morţii: şi locurile pe unde am umblat, şi marea... Tii, ce dor mi-era de mare! Dar ce să vă mai spun... Doctorii veneau la patul meu şi dădeau din cap cu neîncredere. „Nu mai are mult”, citeam eu gândurile lor.

     M-au operat, dar tot la pat stăteam. Ai mei m-au internat într-un sanatoriu, cu vedere la mare... Tot la pat, tot cu ajutorul permanent al altora. Şi mi-a venit aşa o deznădejde... de moarte. Ce s-a ales din viaţa mea? Ce rost mai au toate? Aveam şi dureri, dureri groaznice. Doi ani au fost astea... şi zăcutul, şi durerile. Dar după un timp, mi-a venit în gând, aşa, ca de la sine, Dumnezeu. „De ce, Doamne? Cu ce Ţi-am greşit, Doamne?” Şi, încet, cum treceau zilele, se adâncea şi dialogul meu cu Dumnezeu. Primeam răspunsuri şi-mi vedeam toate păcatele. Conştiinţa mea dezmorţită mi le arăta. „Vai, am uitat pe Domnul, cu totul L-am uitat!” Nu ştiam nici să mă rog. Poate în copilărie, mă învăţase cineva, ceva? am început, din rărunchi, să spun: „Ridică-mă, Doamne, din patul meu, ca să slăvesc Sfânt numele Tău! Şi vorba mea, aşa să fie tot restul vieţii mele: Slăvit să fie Domnul!”

     Şi m-am rugat aşa, multe zile, luni. Şi începeam să mă liniştesc în sufletul meu, să mă obişnuiesc cu durerea, cu nemişcarea, cu amorţeala..., cu mirosul de spital. Am uitat să vă spun, nici să vorbesc nu puteam, numai cu gândul...

     Şi, încet, au venit minunile. Am început să mă mişc, treptat, apoi să vorbesc. Am reuşit după doi ani să mă pot descurca singur, deşi am rămas încovoiat de mijloc, cum mă vedeţi şi acum (bătrânul, când stă drept, are spatele în unghi de 90 de grade faţă de trunchi)! Dar câtă linişte, câtă fericire am câştigat! Cum am putut vorbi, m-am spovedit din copilărie. Mulţi dintre medicii şi asistentele, infirmierele care m-au îngrijit au venit la credinţă, pentru că toţi erau convinşi că voi muri. Am avut boli grave, nu jucărie.

     Cum am ieşit de acolo, n-am mai putut fi acelaşi. Vă mărturisesc şi mărturisesc în continuu: „Cum trăiesc eu azi? Slăvit să fie Domnul!” Şi vă spun: Daţi slavă lui Dumnezeu pentru toate, şi în bucurie, şi în necaz, spovediţi-vă de toate păcatele şi cereţi ajutorul Sfinţilor, mai ales pe cel al Maicii Domnului – Măicuţa Domnului, toiagul bătrâneţilor mele, marea mijlocitoare a creştinilor!

     Slăvit să fie Domnul! Cum trăiesc?

     (prezentare cu maxim de fidelitate posibil a mărturisirii unui bătrân mirean, care mai avea o singură dorinţă, înainte de moarte: să se călugărească şi să se roage în liniştea de taină a unei mănăstiri, cu tot sufletul. Dorinţa i s-a împlinit...)

Pentru: NOUTATI ORTODOXE - ANUNTURI ORTODOXE - NOUTATI DIN BISERICA - INFORMATII  click aici: ARHIVA